SS Thistlegorm
Cum mi-am băgat si capul sub apa deja încerc să văd până la fundul mării unde se află undeva sub mine o mică din istorie, o cunoștință veche… Au trecut foarte mai mulți ani când m-am scufundat aici pentru prima oară si degeaba am văzut intre timp mai multe epave pe fundul mării, sunt la fel de agitat ca si atunci când a fost pentru prima oară.
Îmi țin închis nasul si cu degetele, egalizez diferența de presiune care apare cu fiecare metru făcut in adâncuri, celălalt scafandru cu cine sunt, la cătiva metrii de mine in timp ce in jurul nostru liniște si cât mai putină lumină. Îmi verific instrumentele, creste adâncimea, cincisprezece metrii, douăzeci, si deodată este in fața mea.
Inhalez o doză mare din oxigenul purtat pe spate, încă cătina metrii si ating fundul mării . Treizeci si două de metrii, epava uriașă in fața mea, in deceniile care au trecut natura l-a cucerit complet, in jurul nostru cutii cu muniții.
Ca mulți alți scafandri, curăț si eu fundul uneia dintre munițiile imense, se vede foarte bine anul de fabricație, 1929. Pentru mine acest ritual este un fel de a bate la ușă, deoarece in câteva minute clipe mă aflu deja in interiorul epavei.
Explozia imensă cauzată de bomba lansată de avionul Heinkel HE11 pare să fie mult prea mare incăt să-l putem înțelege. Dece forță imensa e nevoie ca o navă lungă de mai bine de o sută douăzeci de metrii să se deschidă si să se deformeze, ca cele două locomotive de aburi si un tanc întreg să se catapulteze in aer înainte să se scufundă puțin mai departe de locul unde se află epava? Nava s-a scufundat rapid in urma exploziei, nouă dintre cei patruzeci si unu de persoane aflate la bord si-au pierdut viața. A fost ora unu si jumate in noaptea de 1941. 6 octombrie.
Mai bine de zece ani nu a fost epava deranjată, până la începutul anilor cincizeci când J.Y.Cousteau l-a descoperit. A făcut notițe exacte despre locul epavei, s-a scufundat de mai multe ori să-l studieze, după care fără să-i facă intenționat reclamă prea mare (cu toate acestea a apărut un articol cu poze despre epava găsită in National Geographic din anul 1956. luna februarie) l-a abandonat.
Plutesc deasupra a ceea ce a transportat nava, camioane Ford, arme de tot felul, piese de avion Bristol Blenheim, apare si o morenă cu mișcarea ei de șarpe, diferite muniții, motociclete.
Nava a pornit din Glasgow pe data de 1941. două iunie si toate acestea erau transportate aliaților aflate in Egipt. Din cauza submarinelor si a avioanelor germane din zona mării Mediteraniene, căpitanul a decis să înconjoară tot continentul African si urma să înceapă ultime porțiune a drumului, trecerea prin canalul Suez. Din cauza unui accident produs mai înainte, canalul nu era încă liber iar căpitanul a decis să ancoreze in larg pana se eliberează canalul si pot trece. Aici a fost descoperită nava de către două avioane germane care se întorceau dintr-o misiune eșuată, deoarece nu au dat de urma navelor căutate. Imediat ce piloții germani au văzut navele ancorate, l-au ales pe cel mai mare. Cerul răsuna de zgomotul armelor antiaeriene a navei, avionul german a suferit avarii dar tot a reușit să lanseze bomba in momentul ideal.
Mă îndepărtez puțin de epavă, vagoanele transportate tot cu rotile in jos de parcă ar fi gata de plecare, tancul răsturnat pe partea laterală.
Îmi verific instrumentele, oxigenul e pe terminate, e timpul să ne ridicăm pe suprafață .Pentru a evita boala de Cheson, începem urcarea treptată. Încetul cu încetul dispare epava si cum ajungem pe suprafață, amândoi suntem numai fizic acolo, gândurile noastre au rămas încă in adâncuri.
La revedere Thistlegorm!